Mircea Focșa, elevul din Pecineaga

Din numărul 2 din 1935, elevii au început să trimită compuneri. Marinache dă, pentru început, patru titluri: „Amintiri dintr-o vacanță” (M.C.), „Portul Tulcea” (I.E.), „Din copilărie” (P.Gh.) și „Iepurașul” (A.G.). Numele întregi nu stau lângă inițiale.

Un nume se repetă însă până în ultimul an. Mircea Focșa, din Pecineaga, este elevul pe care Marinache îl trece primul între cei publicați des. Versurile nu le avem. Avem titlurile, în ordinea în care le-a notat el.

1935

„Revistei Copilul Dobrogean”, numărul 3. „Vine”, numărul 4. „S-o apărăm”, numărul 5. „Cartea”, numărul 9.

1936

„După un an”, nr. 1. „Martie”, nr. 3–4. „Eroii”, nr. 5. „Căline”, nr. 9.

„Amintiri dintr-o vacanță”

1937

„Sub steagul sfânt”, nr. 1.

1938

„10 Mai”, nr. 5. „Să ne trăiești, stăpâne”, nr. 6–7. „Bine v-am găsit, copii” și „Rugăciune”, nr. 8–9. „A noastră-i România”, nr. 10.

Lângă el, Marinache îl pune pe Gheorghe Calciu, din Mahmudia, cu trei titluri: „O noapte la vie” (1936), „Eroilor” (1936) și „O vorbă bună” (1937). Nici aceste texte nu sunt aici.

Școlile care trimit, în lista lui, sunt printre altele Chilia Veche, Liceul „Principele Carol”, Meidanchioi, Beștepe, școlile de fete nr. 4 și nr. 3 din Tulcea, Pecineaga, Cerna, Lunca, Neatârnarea, Carmen Sylva, Casimcea, Mahmudia. Apare și o școală din Galați, nr. 9. Revista nu a stat doar în oraș.

Marinache scrie că mulți dintre elevii publicați au contat, după război, în cultura și în administrația ținutului. Dă o listă de nume, între care Paul Barbăneagră. Nu spune care text îi aparține fiecăruia. Pentru Mircea Focșa trimite la o notiță din Steaua Dobrogei, nr. 2/1999. Până la versul tipărit, atât este cinstit să se spună: un elev din Pecineaga a avut, patru ani, loc în revistă.